VIATA SI OPERA SAVANTULUI DRAGOMIR HURMUZESCU

 

 

1.

Intrebare:

 Unde si cand s-a nascut marele fizician roman Dragomir Hurmuzescu?
 

Raspuns:

 Dragomir Hurmuzescu s-a nascut la 13 martie 1865 intr-o casa modesta situata pe calea Dorobanti, in Bucuresti. Era cel mai mare dintre cei trei fii ai familiei. Parintii sai au fost Martin Hurmuzescu – mic functionar de posta – si Profira Hurmuzescu, casnica.

2.

Intrebare:

 Ce studii a facut Dragomir Hurmuzescu?
 

Raspuns:

 A urmat gimnaziul “ Matei Basarab” – una dintre cele doua scoli publice ale Bucurestilor acelor ani – si apoi Liceul “ Sf. Sava”, ca bursier. Invata foarte bine, dar trebuia sa-si intretina si familia, caci tatal sau murise in 1881. In 1884 a inceput sa urmeze cursurile Facultatii de Stiinte Naturale la Universitatea din Bucuresti, satisfacandu-si simultan si stagiul militar. Din1885 devine si bursier al Scolii Normale Superioare , scoala ce forma viitorii profesori pentru invatamantul secundar, la sectia stiinte fizice.

3.

Intrebare:

 Ce i-a trezit interesul pentru fizica?
 

Raspuns:

 Interesul pentru studiul fizicii i-a fost trezit de studiul revistelor franceze “ La Nature” si “L’Illustration” pe care i le-a pus la dispozitie profesorul si vecinul Leo Leveque. Cu ajutorul acestuia devine si colaborator la revista saptamanala “Maitre populaire” si reuseste sa se familiarizeze cu limba franceza.

4.

Intrebare:

 Ce profesori i-au marcat studiile universitare?
 

Raspuns:

  Profesorul de chimie Alexe Marin care, in nemarginita sa bunavointa profesionala nu a respins in intreaga sa cariera nici un student, si profesorul de fizica Emanoil Bacaloglu, cu studii stralucite la Paris si care a impus un limbaj stiintific elevat in limba romana, renuntand la termenii frantuzesti utilizati pana atunci.

5.

Intrebare:

 Unde si-a continuat Dragomir Hurmuzescu studiile bucurestene?
 

Raspuns:

  Din 1887 Dragomir Hurmuzescu a beneficiat de o bursa de studii la Paris, la cea mai celebra universitate a vremii, Sorbona. Aici si-a desavarsit studiile teoretice obtinute in tara si le-a completat cu altele de stiinta experimentala si aplicata, afirmandu-se prin comunicarea unor lucrari originale care l-au facut cunoscut in lumea stiintifica a timpului. Perioada studiilor pariziene a fost marcata de celebrii profesori M.Poincare, Gabriel Lippmann, Paul Appell, Joseph Bertrand. In 1890 a obtinut licenta in stiinte fizice, primul din serie.

6.

Intrebare:

 In ce conditii a obtinut savantul roman titlul de doctor?
 

Raspuns:

  Savantul roman Dragomir Hurmuzescu si-a sustinut teza de doctorat cu titlul “Asupra unei noi determinari a raportului V intre unitatile electrostatice si electromagnetice” la 28 aprilie 1896, obtinand cel mai inalt calificativ. Ea a fost rodul unei munci stiintifice intense materializate in 13 lucrari si studii originale publicate in revistele stiintifice franceze.

7.

Intrebare:

 Care au fost principalele preocupari stiintifice ale lui Dragomir Hurmuzescu?
 

Raspuns:

 Dragomir Hurmuzescu a fost preocupat in special de electrostatica, magnetism si optica. A studiat influenta radiatiilor X asupra corpurilor incarcate electric, descoperind un nou electroscop, care-i poarta numele. Tot savantul roman a fost descoperitorul unui nou material izolator, amestec de sulf si parafina, numit dielectrina. De asemenea a studiat magnetostrictiunea si modificarile fizice si chimice ale corpurilor aflate sub efectul unui camp magnetic si a construit un dinam care furniza 3000-4000V. A studiat si supraconductibi- litatea electrica a metalelor, efectul Zeeman, proprietatile radiatiilor X si a fost preocupat de galvanometre si magneti.

8.

Intrebare:

 Ce alternative a avut Dragomir Hurmuzescu dupa obtinerea doctoratului si ce a ales ?
 

Raspuns:

 Dupa obtinerea doctoratului i s-a propus sa ramana in Franta si sa-si continue cercetarile, dar el a preferat sa se intoarca in tara si sa se dedice organizarii invatamantului romanesc desi, acest lucru insemna o intrerupere temporara a muncii de cercetare. Din acest motiv activitatea sa de cercetare stiintifica nu a mai inregistrat ascensiunea valorica fireasca.

9.

Intrebare:

 Ce activitate a desfasurat Dragomir Hurmuzescu dupa revenirea in tara ?
 

Raspuns:

 La intoarcerea in tara, Dragomir Hurmuzescu a luptat pentru dezvoltarea invatamantului tehnic in Romania. Din 1896 il gasim la Iasi, mai intai conferentiar, apoi, din 1897, profesor la noua catedra de caldura si electricitate infiintata de ministrul invatamantului – Petru Poni, la Universitatea ieseana.
 In paralel, el a functionat si ca profesor de stiinte fizico-chimice la Liceul internat, azi Colegiul “C.Negruzzi”. Aici si-a organizat un nou laborator in care si-a putut relua cercetarile incepute in Franta. In perioada 1897-1900 a fost si directorul acestui liceu, dovedind reale calitati organizatorice. In 1896 a reprezentat Romania la Congresul electrotehnic de la Geneva.

10.

Intrebare:

 Ce societate stiintifica si ce revista stiintifica ieseana isi leaga inceputurile de numele lui Dragomir Hurmuzescu ?
 

Raspuns:

 “Societatea de stiinte” din Iasi, infiintata in 1901 si publicatia (in limba franceza) “Analele stiintifice ale Universitatii din Iasi”, fondata in acelasi an. Mai tarziu a aparut “Revista stiintifica Adamache”.

11.

Intrebare:

 Cum a continuat “perioada ieseana”  a carierei lui Dragomir Hurmuzescu ?
 

Raspuns:

 In perioada 1904-1907  Dragomir Hurmuzescu a functionat ca secretar general al Ministerului Invatamantului, functie care i-a permis sa lupte pentru modernizarea invatamantului romanesc.
S-a reintors ca profesor al Universitatii iesene in 1907 si, pe langa activitatea stiintifica prodigioasa desfasurata si participarea la numeroase congrese internationale, a fost preocupat si de infiintarea  invatamantului electrotehnic iesean dupa modelul celui european. Astfel, incepand cu anul 1910, Dragomir Hurmuzescu infiinteaza “Institutul electrotehnic” al Universitatii din Iasi. La plecarea sa din Iasi, in 1913, profesorul lasa in urma o scoala de fizica bine conturata si discipoli care sa-i continue cercetarile, printre care se numara si Stefan Procopiu.

12.

Intrebare:

 Care a fost activitatea profesorului roman dupa 1913 ?
 

Raspuns:

 In 1913 Dragomir Hurmuzescu a fost chemat la Bucuresti la catedra “Aplicatiunile caldurii si electricitatii” din cadrul Facultatii de stiinte a Universitatii bucurestene. Era un prim pas spre invatamantul tehnic superior in Bucuresti. Odata cu izbucnirea razboiului, in 1916, Dragomir Hurmuzescu s-a refugiat la Iasi, impreuna cu familia sa; apoi a plecat la Paris unde fusese numit oficial intr-o misiune al carei scop era sa gaseasca cea mai buna solutie pentru organizarea invatamantului tehnic superior in Romania. Intors in tara si-a continuat activitatea stiintifica si a luptat timp de 25 de ani pentru existenta Institutului electrotehnic bucurestean, institut contestat atat de profesorii “Scolii de poduri si sosele”, cat si de adeptii “stiintei pure”. Din 1926 a fost ales senator liberal mai intai in Bihor, apoi in Bacau. In calitate de senator a continuat sa lupte pentru invatamantul tehnic romanesc si pentru infiintarea Societatii romane de radiodifuziune.

13.

Intrebare:

 Ce alte functii publice a indeplinit Dragomir Hurmuzescu ?
 

Raspuns:

 Din 1932 a functionat ca decan al Facultatii de stiinte a Universitatii din Bucuresti, iar din 1936 a fost ales si prorector al Universitatii. In acelasi timp el era si directorul Institutului electrotehnic, membru in consiliul de conducere al Societatii de radiodifuziune, membru al Societatii romane de fizica si membru fondator al Academiei de stiinte.

14.

Intrebare:

 Cum au fost ultimii ani ai savantului roman ?
 

Raspuns:

 Dragomir Hurmuzescu s-a pensionat in 1937, dar si-a continuat activitatea stiintifica si sociala pana in 1952. Moartea l-a surprins la 31 mai 1954, la masa lui de lucru.
Inapoi