1.

Intrebare:

Cand si unde s-a nascut Stefan Procopiu?

Raspuns:

Stefan Procopiu s-a nascut la 19 ianuarie 1890, la Tutova.

2.

Intrebare:

Ce trasaturi de caracter a mostenit de la parintii sai?

Raspuns:

De la parintii sai, Catinca si Emanoil Procopiu, a mostenit cinstea, omenia si darzenia in munca, precum si trezitul de dimineata.

3.

Intrebare:

Cum si unde isi petrecea vacantele mari Stefan Procopiu?

Raspuns:

Vacantele mari si le petrecea la Balabanesti, la bunici si, pe langa treburile incredintate zi de zi de acestia, el gasea in clipele de ragaz puterea si energia de care avea nevoie in cartile aduse cu el.

4.

Intrebare:

Unde isi urmeaza cursurile liceale?

Raspuns:

Liceul il urmeaza la Rosca Codreanul la Barlad, unde reuseste primul la specialitatea fizica - chimie.

5.

Intrebare:

Cu ce medie isi ia bacalaureatul?

Raspuns:

Stefan procopiu isi ia bacalaureatul cu media 9,20 ocupand primul loc in clasificare.

6.

Intrebare:

Ce universitate urmeaza?

Raspuns:

Stefan Procopiu urmeaza la inceput Universitatea de Stiinte Naturale, apoi renunta, inscriindu-se la Facultatea de Stiinte Fizico- Chimice din Iasi.

7.

Intrebare:

Cum reuseste sa se intretina in perioada studiilor universitare?

Raspuns:

Savantul de mai tarziu se angajeaza ca pedagog la Liceul Internat si datorita remunitului profesor Petru Poni, care era presedintele comisiei la Facultatea de Stiinte Fizico-Chimice, obtine o bursa de stat, renuntad la postul de pedagog, dedicandu-se studiului.

8.

Intrebare:

Ce face Stefan Procopiu dupa absolvirea facultatii?

Raspuns:

In anul 1913 se angajeaza ca asistent suplinitor la Laboratorul de Aplicatii ale Caldurii si Electricitatii din Institutul de Electrotehnica al Universitatii Bucuresti.

9.

Intrebare:

Ce activitate are in perioada razboiului?

Raspuns:

Intre anii 1913 - 1919, pe langa activitatea profesionala publica o serie de 10 lucrari.

10.

Intrebare:

Unde pleaca Stefan Procopiu pentru desavarsirea profesionala?

Raspuns:

Pleaca in anul 1919, cu o bursa de studii a Academiei Romane, la Paris la vasta de 30 de ani.

11.

Intrebare:

Cu ce mare fizician colaboreaza pentru prima data la Paris?

Raspuns:

Ajuns la Paris colaboreaza cu marele fizician Gabriel Lippmann, angajandu-se in laboratorul acestuia la Sorbona, neavand insa norocul sa fie colaboratori multa vreme deoarece Lippmann moare in anul 1921.

12.

Intrebare:

Cu cine lucreaza in continuare?

Raspuns:

In continuare colaboreaza cu noul conducator stiintific, profesorul Aymé Cotton, un om de stiinta in plina putere creatoare.

13.

Intrebare:

Cum isi organizeaza viata la Sorbona?

Raspuns:

Procopiu, prin impunerea unui sever regim de munca pentru a profita cat mai mult de contactul cu marii fizicieni teoreticieni si experimentatori de care era inconjurat isi continua cu asiduitate lucrarile de laborator, cu care pregatea teza de doctorat, invatand sa traiasca cu mijloace modeste, neavand timp si nici bani pentru a se "integra" in viata pariziana.

14.

Intrebare:

Ce alte viitoare personalitati, care erau acolo pentru o pregatire superioara, cunoaste la paris?

Raspuns:

Alte personalitati ale vremii erau: Paul Bujor, Ion Cantacuzino, Gheorghe Marinescu, etc.

15.

Intrebare:

La conferinta carui mare fizician participa in anul 1921, la Paris?

Raspuns:

Impreuna cu alti colegi, Stefan Procopiu participa in marele amfiteatru al Sorbonei la conferinta lui Albert Einstein, care era inconjurat de o asistenta glorioasa de cateva sute de matematicieni si fizicieni veniti din toata lumea.

16.

Intrebare:

Care sunt fizicienii romani mentionati de Einstein in discursul sau, a caror lucrari au contribuit la fundamentarea teoriilor sale revolutionare in fizica?

Raspuns:

Albert Einstein a marturisit in fata auditoriului, umpland de mandrie pe romanii prezenti acolo, ca datora mult lucrarilor a doi romani: Spiru Haret, care in 1878 isi sustinuse teza de doctorat in matematici la Sorbona si lui Dimitrie Pompei care, de asemeni, isi sustinuse teza de doctorat in matematici la Sorbona.

17.

Intrebare:

Ce cuprindea teza de doctorat a lui Stefan Procopiu si in ce an a sustinut-o?

Raspuns:

Teza de doctorat cuprindea doua teme: tema tezei propriu-zise intitulata "Asupra birefingentei electrice si magnetice a suspensiilor" si a doua tema se referea la "Spectrele arcului intre metale", sustinuta cu succes in anul 1924.

18.

Intrebare:

Ce consacrare stiintifica primeste dupa sustinerea tezei de doctorat?

Raspuns:

Dupa sustinerea tezei de doctorat obtine titlul de doctor in stiintele fizice ale Universitatii din Paris.

19.

Intrebare:

Unde profeseaza, intors in tara?

Raspuns:

Stefan Procopiu si-a reluat postul de sef de lucrari la Institutul Electrotehnic din Bucuresti.

20.

Intrebare:

De ce s-a transferat la Iasi?

Raspuns:

Fortat sa se inscrie in partidul liberal care era atunci la putere si nedorind acest lucru, Stefan Procopiu renunta la catedra si se tranfera la Iasi, unde ramane pentru tot restul vietii.

21.

Intrebare:

Ce activitate desfasoara la Iasi?

Raspuns:

La Iasi, Stefan Procopiu isi desfasoara intreaga activitate de om de stiinta, om de cultura; aici isi implineste cariera de profesor, isi publica meditatiile filozofice si contribuie la desfasurarea activitatilor institutiilor de cultura, a Teatrului National indeosebi.

22.

Intrebare:

Ce fel de om era Sefan Procopiu?

Raspuns:

Ca om Stefan Procopiu era un moldovean ursuz si aspru - unul dintre aceia hapsani la munca si zgarciti la vorba; n-a laudat si n-a fost multumit pe fata de nimeni, dar in spatele acestei masti severe se ascundea un suflet drept si de o rara noblete; avea un simt polemic ascutit, iar pe Stefan Procopiu nu-l interesau vorbele omului ci faptele lui; important la el era acea nesecata putere de munca, energia lui fantastica, inventivitatea si vitalitatea lui care nu l-au parasit nici la 80 de ani.

23.

Intrebare:

Cum isi petrecea savantul timpul liber?

Raspuns:

In afara laboratorului, isi dedica timpul liber literaturii, istoriei si muzicii.

24.

Intrebare:

Pentru contributia sa la dezvoltarea fizicii ce recunoasteri oficiale a primit?

Raspuns:

Stefan Procopiu a fost membru titular al Academiei Romane, a fost decorat datorita meritelor sale deosebite de nenumarate ori, a fost om de stiinta emerit, Laureat al Premiului de Stat, Doctor Honoris Causa al Institutului Politehnic din Iasi si in doua randuri a fost cooptat in comisia pentru recomandari la Pemiul Nobel.

25.

Intrebare:

Care au fost operele sale principale?

Raspuns:

Autor a peste 150 de lucrari originale, operele sale principale au fost: "Electricitate - magnetism" (vol. I 1929, vol. II 1939) si "Termodinamica" 1948; de asemeni, el a mai obtinut rezultate remarcabile in "Efectul Procopiu", "Fenomenul Procopiu", "Magnetonul Bohr - Procopiu", precum si magistralele sale lucrari in domeniul "Campului magnetic terestru".

26.

Intrebare:

La ce varsta si-a incheiat activitatea, plecand pe drumul fara intoarcere?

Raspuns:

Stefan Procopiu si-a pastrat regimul de viata, programul de lucru, muncind in acelasi ritm continuu fara nici o retinere pana in jurul varstei de 65 de ani; totusi sfarsitul a venit la venerabila varsta de 82 de ani, cand ilustrul si-a gasit binemeritata odihna.